Între artă și realitatea logistică

Activitatea artistică, din orice domeniu cultural, fiind un act de creație, este în mare parte similară cu creația tehnică, tehnologică, economică și managerială din domenii pragmatice care asigură funcționarea societății. Elementul de legătură fiind omul, există analogii între concepte, metode, modele și procese specifice celor două categorii de activități umane, făcându-le translatabile dintr-o parte în alta.

• Afirmația ‘creația evoluează ulterior spre cine știe ce direcție’ (D. Anghel), este o accepțiune comună care exprimă cât de prolifică poate fi creația, precum și rolul planificării ei pentru atingerea scopului.
• Primele reacții primite de un tânăr la începutul carierei  (de la șef, de la beneficiarul proiectului), îl fac să ‘separe apele’ și să-și clarifice direcțiile de urmat, după cum ‘primul dar (o floare) primit de un băiețel în copilărie de la o fetiță, l-a făcut brusc să conștientizeze deosebirile dintre bine-rău, dorit-nepermis’ (Gala Galaction).
• Întotdeauna a existat o dispută a modului de prezentare academică a proiectelor și a modelelor, ceea ce este similară cu utilizarea în artă a formelor stilistice tradiționale de către Hogaș, cu prezentarea nonconformistă și directă a acestora. Similar, în disputele dintre curentul academic și cel impresionist în pictură.
• Hogaș are o mare varietate de construcții stilistice (Tudor Vianu, Arta prozatorilor români) care pot sugera analogii în știință și tehnologie. Observând cum se întersectează la Văratec moda lumească cu cea bisericească, rezultă o corespondență biunivocă (de exemplu, mâna-mănușa, mătăniile-evantaiul, comanacul-pălăria etc) posibil de translatat la intersecția conceptelor practicienilor din logistică cu cele teoretice utilizate cu precădere în lumea academică.
• Așa cum I.A. Bassarabescu și D.D. Pătrășcanu încearcă să surprindă realitatea în expresii umile sau triviale, pot fi construite modele care să facă același lucru, atât descriptiv, cât și comportamental (utilizând, de exemplu, jargonul logistic). În mediul politicianist, poate fi urmat exemplul lui D.D. Pătrășcanu, iar I.A. Bassarabescu descrie lumea mărunțișurilor, a detaliilor de care se înconjoară oamenii, ceea ce poate fi un model de descriere a unui spațiu logistic sau industrial, dar și pentru transportul și serviciul logistic ‘last mile’.
• I.A. Bassarabescu reproduce vorbirea cu aspectele lingvistice specifice, ca de altfel și D.D. Pătrășcanu, ceea ce sugerează că poate fi reprodusă și vorbirea din practica logistică (în depozite, la bordul navei, în triaje, între șoferi etc.), rezultând nuanțele percepute de aceștia și care pot completa pe cele determinate prin modele și proceduri riguroase.
• O echipă în care unul muncește și ceilalți se uită, precum și managementul piramidal, pot fi modelate prin imaginile stilistice ale lui I.A. Bassarabescu, de tipul ‘s-au strâns ca muștele în jurul colonelului’.
• Em. Gârleanu, așa cum este portretizat de E. Lovinescu, descrie pe cel care nu poate termina ceea ce este planificat, iar la analiză promite cu entuziasm că se apucă de treabă și va face ‘autostrăzi’ (politicienii de tip oriental, est-european).
• Senzația organică în descrierea de situații și trăiri, este deseori întâlnită la Rebreanu și alți scriitori. Similar, acestea pot fi utilizate în descrierea, explicitarea, evidențierea nuanțelor proceselor logistice.
• Metodele utilizate de Rebreanu în descriere mulțimilor, a sinergiei acestora, pot fi utilizate în modelarea mulțimilor de unități intermodale, comportamentul cererii și ofertei în piață etc.
• Ion Vinea (Paradisul suspinelor, 1930) are fraze și expresii care pot fi sugestive pentru a ilustra un sit industrial decăzut după 1990 sau casa rămasă nelocuită după emigrarea familiei respective (‘Timpul zace acolo ca o așteptare în urma unei tainice lipse’). Iar dacă se deschide ușa unei camere, ‘Molii își iau zborul lor de flanelă prin amurgirea stătătoare’.
• În analizarea modului de realizare a strategilor și a master-planurilor trebuie utilizat imperfectul și perfectul simplu atunci când prevederile nu sunt îndeplinite. Se subliniază astfel că prevederile respective sunt încă active: trebuia realizată autostrada est-vest, începu construcția terminalului portuar pentru LNG/LPG etc. Pentru prevederi finalizate, se poate utiliza perfectul compus: a fost finalizat laserul de la Măgurele, a fost construit centrul de nanotehnologie de la Urziceni.