Skip to content

Extaz față de alții și uitare de sine

S-a observat că politicienii români, cetățenii, instituțiile și societatea civilă, au privit pe bună dreptate cu extaz și-n exclusivitate la alte state, la UE, NATO etc. Numai că, în acest timp, ei au uitat de sine și n-au mai fost capabili să observe cum în propria țară dispare industria, țăranii își pierd pământul sub presiunea cumpărătorilor de aiurea, se accelerează degradarea socială, distrugerea sistemelor de sănătate și învățământ, exodul inteligențelor etc. Acest tip de comportament în care cineva se rupe de situația propriei sale existențe, privind doar la alții, a fost ilustrat de H. Papadat-Bengescu (Ape adânci, 1919): ‘Nici eu nu găsesc ceva de povestit; dar eu sunt din acele ființe care privesc numai cum trăiesc ceilalți. Am purtat mereu pe nas acei ochelari cu care te uiți la alții și n-am băgat de seamă ce mi se întâmplă mie… Am un deficit colosal de existență’. În alt paragraf autoarea descrie cum femeile, adunate pe o terasă, discută fără a utiliza cuvinte sau idei generatoare de fapte, ceea ce ar putea să ilustreze pălăvrăgelile politicienilor, ale comentatorilor, precum și mondenitățile de la TV. Acestea nu generează acțiune și fapte, ci doar o vorbire degeaba și cronofagă. Vorba e, mai sunt ei în stare să acopere ‘deficitul de existență’? Prin metode și mijloace serioase, că prin TV nu ne trebuie, știți ce zic?

Advertisements

Banca și lespedea de piatră

Unii funcționari publici se izolează de conaționalii lor, uitând că se află la dispoziția acestora. Se întâmplă ca, de exemplu funcționarii publici din instituțiile guvernamentale, să îngreuneze accesul conationalilor la rezultatele proiectelor realizate cu finanțare europeană de consorții internaționale. În schimb, orice solicitare a persoanelor din afara țării, indiferent ce hram poartă, este îndeplinită cu exces de zel. Această situație este ilustrabilă prin conținutul unui fragment din Frământări, de Liviu Rebreanu, analizat și de Tudor Vianu, pe care-l redăn în continuare. Un bătrân țăran și feciorul său vin la gară ‘căutând un locșor unde să se adăpostească până vine trenul. Feciorul, mai îndrăzneț, se apropie de ușa sălii de așteptare și puse încet mâna pe clanță. Era încuiată. Zări în stânga ușii o bancă, o pipăi cu băgare de seamă, parcă s-ar fi gândit să se așeze sau nu, stătu o clipă la îndoială și în sfârșit se lăsă alături pe lespedea de piatră dinaintea pragului. Bătrânul își lăsă sarcina pe bancă și se cocoloși și el lângă fecior.’ Cu alte cuvinte, banca nu era pentru ei, ci pentru careva considerați de rang superior lor. Există astfel, funcționari publici care consideră pe conaționali sub nivelul celor veniți din exterior, chiar dacă printre aceștia din urmă, alături de cei valoroși, există și coate goale. La fel stau lucrurile și cu proiectele de infrastructură care revin celor de pe bancă, blocându-le accesul celor de pe lespedea de piatră din fața pragului. Adică, fiecare să stea în banca sau pe lespedea sa, după cum este prescris.

Dark areas of the organization and management

Similar as dark matter and dark energy which oblige galaxy to maintain certain shapes and characteristics, without being seen and without knowing how it works, there is something similar that maintains and preserves certain characteristics and behavioral patterns of organizations and cannot be easy changed. For example, ‘dinosaurs’ that are placed as representatives of the state (and also political employees) on boards of directors and in general assembly of shareholders in joint stock companies with partial or majority state ownership and in institutions, councilors hidden in various places of the organigrams, obscure employees, obsolete technologies, etc. All of them represent the dark content that rigidizes and degrades the organization, maintaining the old behavior patterns. The dark content means outdated structures in invisible, dark form, with a strong cohesion and consistency difficult to break, freezing the organization in the current state. Dark organizational elements are “remnants”, residues resulting from  restructuring or abolition of organizations, but also of the “own particles” consisting of subversive factors introduced into the organization to undermines it. Remnants in the organization may be outdated organizational schemes, but also people with retrograde mentalities. As a result of the dark parts, the organization does not move with the estimated efficiency, it is slow, it tends to move to some degraded areas of the socio-economic system. The dark area does not reflect ‘light’ (direct observation and analysis methods), making it difficult to detect. Its area of ​​influence can be local, inside the organization, or at a distance, even exceeding the area of ​​managerial influence and action of the organization. Analysts’ light rays do not change their direction in the space that deforms in the area of ​​influence of the organization, but their action will be largely attenuated by the dark parts. Dark elements of the organization can, however, be detected by indirect methods, searching the sources of the inefficient actions of the organization, causes of irrational or outdated behavior, origins of functional discrepancies, etc.

Fast and random temporary phenomena

There are phenomena that affect transportation, logistics, economy in general, but that takes less than the time it takes to be detected. So it is necessary to develop adequate systems for observing the socio-economic environment, the market, crises and, in particular, the shocks related to them. These can serve to substantiate a performance policy in operating systems management. These phenomena and processes could be compared with temporary bridges made by a wave that overturns. It results in temporary, unstable connections that quickly disappear before being used. However, a surfing practitioner uses it because it sees earlier the opportunity. It is a distinction between the static universe of the system (which there is) and the dynamic one (which becomes) and which is accompanied by many singularities like those of wormhole type. Especially in emerging countries where there are many instabilities and phenomena that appear and disappear very fast. These situational patterns are suitable for surfing type management rather than rodeo type, because unstable situations occur randomly. At an advanced level of approach, these situations could be challenged and created intentionally, possibly even black holes to the high profit areas; there should be a fundamental research to define these areas, how to reach them, the establishment of appropiate models, etc.

Sistemul logistic în spațiul Hilbert

M. Eliade și P. Culianu au afirmat că viaţa cuiva poate fi definită ca un fractal în spaţiul Hilbert, care este un spațiu infinit-dimensional dotat cu produs interior și care este complet pentru norma indusă de acesta. Similar, admiţând că un sistem logistic, de exemplu, este un fractal într-un spaţiu Hilbert, se admite de fapt, că sistemul poate lua orice fel de formă, dinamică sau având o infinitate de traiectorii posibile. Rezultă că este posibilă căutarea de strategii care să conducă sistemul pe traiectorii optimale, după un anumit set de criterii care pot fi modificabile. Rezultă că îmbunătăţirea, perfecţiunea sistemului şi a funcţiunii sale, sunt posibile şi, prin urmare abordabile. O alternativă de modelare este posibilă prin teoria categoriilor. Dinamismul spaţiului în care este definit şi funcţionează, de exemplu, sistemul logistic este infinit, chiar dacă, din motive practice, se adoptă un model finit-dimensional construit prin considerarea unui număr finit de variabile, rezultând astfel un model simplificat.

In spațiul n-dimensional al stărilor unui sistem, de exemplu în spațiul logistic, în spațiul socio-economic, tehnic etc., pot exista diferite varietăți m-dimensionale (m ≤ n) care exprimă diferite clase. De exemplu, varietatea miliardarilor de pe planetă este o suprafață m-dimensională pe care se găsesc cei având obiceiuri, maniere și alte componente care se deosebesc de cele ale altora ce se află pe alte varietăți. La fel, de exemplu, varietatea “logistica obiectelor de artă”, care se deosebește de transportul clasic al mărfurilor generale. La intersecția varietăților rezultă curbe k-dimensionale (k ≤ m ≤ n) în care se găsesc proprietățile sau considerațiile comune ale varietăților etc., chiar interfețe intermodale. Se poate trece, chiar se poate sări, de la o varietate la alta (prin analogie cu “gaura de vierme”); de exemplu, un miliardar poate sări pe o varietate a celor care au autovehicule de lux, dacă își cumpără un astfel de autovehicul.

Teologia oferă soluții în fundamentarea metodelor de analiză, evaluare, decizie și management. De exemplu, metoda imersiei într-un mediu logistic, ca expeditor, poate oferi șansa de analiză și elaborare a deciziei din interiorul sistemului. Adică, prin analogie cu întruparea Logosului. Prin analogie cu Logosul glorificat, rezultă metodele, rafinate ulterior, de management logistic. Iar în analogie cu Logosul preîntrupat, există studiul teoretic preliminar asupra sistemului logistic. Metoda este posibilă pentru că analogia este reflectarea tiparului divin în activitatea umană. Aceste reflexii se propagă la infinit, din aproape în aproape, de la un sistem la altul, fiind uneori reflexii doar ale unor fațete ale tiparului. Proiecțiile tiparului divin pe planetă reprezintă tiparele pământești (categoriile) care se propagă prin analiză.

Ei, și?

  • La începutul anilor ‘9o s-a întâmplat ca, registrului auto, înființat la propunerea și în cadrul Institutului de cercetări în transporturi, să-i fie atribuite la separarea de institut, activele departamentelor de cercetare auto ale acestuia, deși existau agenți economici care se ofereau să le atribuie condiții mult mai bune. Am avertizat pe decidenții ministeriali de la acea vreme că în urma unei astfel de decizii, cercetarea din transporturi auto va dispărea din România, ceea ce s-a și întâmplat. Ei, și?
  • Similar, am spus că ar fi oportun să se acorde registrului feroviar, înființat la propunerea și în cadrul Institutului de cercetări în transporturi, un sediu la unul dintre agenții economici feroviari, având mari dificultăți financiare. Totuși, instituțiile responsabile ale timpului au decis desprinderea din institut a activelor departamentelor de cercetare feroviare pentru a le atribui registrului feroviar, deși i-am avertizat că în urma unei astfel de decizii, cercetarea feroviară va dispărea din România, ceea ce s-a și întâmplat. Ei, și?
  • Când am propus transformarea Institutului de cercetări în transporturi în institut național, pregătind în acest scop și documentația necesară cu sprijinul Ministerului Cercetării și Tehnologiei, decidenții de atunci s-au grăbit să-l transforme în societate comercială cu capital majoritar de stat. Am spus atunci că introducerea vectorilor de ineficiență prin factorul politic care a pătruns în consiliul de administrație și adunarea generală a acționarilor, ca reprezentanți ai statului, va scădea competitivitatea institutului în piața proiectelor, ceea ce s-a și întâmplat. Ei, și?
  • Când Institutul de cercetări în transporturi era la un maxim al indicatorilor de eficiență, decidenții ministeriali au schimbat conducerea acestuia (în mod ilegal, dar aceasta-i o altă poveste), înlocuind-o cu o echipă mai numeroasă și de calitate îndoielnică, majoritatea utilizând un limbaj vulgar și cu multe înjurături. Am avertizat că vor pleca cercetătorii valoroși și deși salariul noului director general a fost mărit de opt ori față de al precedentului, iar indicatorii au fost planificați la valori de șapte ori mai mici, institutul va intra chiar și pe pierderi, pierzând și din active, ceea ce s-a și întâmplat. Ei, și?
  • Când decidenții vremii au hotărât desființarea Centrului de studii europene în transporturi pe care-l înființasem în cadrul Institutului de cercetări în transporturi, transformând astfel și clădirea destinată acestuia în bloc de locuințe, am avertizat că aceasta va duce la scăderea potențialului de abordare a proiectelor europene, ceea ce s-a și întâmplat. Ei, și?
  • Când a fost restructurată flota maritimă sub pretextul introducerii competiției, rezultând trei firme mari cu capital majoritar de stat, am spus că această măsură nu-i suficientă în obținerea obiectivului stabilit pentru că piețele firmelor respective nu au nimic în comun. Pentru competiție, trebuia continuată divizarea fiecărei companii pentru a genera competitori în fiecare piață, care apoi, să fie privatizați imediat. Altfel, acele firme mari cu capital majoritar de stat riscau să fie jefuite sistematic prin diferite metode, inclusiv prin locația de gestiune, ceea ce s-a și întâmplat. Ei, și?
  • Am spus că atribuirea unor agenți economici a controlului pe termen lung asupra unor zone portuare maritime și fluviale, fără prestabiliea unor restricții stimulative de utilizare a acestora, va duce la sporirea riscului de reducere a rolului și ponderii zonelor respective în circuitul portuar și logistic, ceea ce s-a și întâmplat. Ei, și?
  • Am spus că managementul terminalelor intermodale trebuie scos de sub controlul agenților logistici cu capital majoritar de stat pentru că există riscul comportamentului rigid în piață, precum și al jefuirii activelor și degradării infrastructurii acestora, ceea ce s-a și întâmplat. Ei, și?
  • Am spus că introducerea așa-zisului management privat la firmele cu capital majoritar de stat nu duce la perfecționarea indicatorilor de eficiență pentru că acționarul majoritar este cel care influențează activitatea echipei manageriale, ceea ce s-a și întâmplat. Ei, și?
  • Ar putea fi enumerate multe alte exemple care v-ar albi părul. Ei, și?

Pre-term rectification of indicators is immoral

When one makes mistakes (sinning), he must fix his error or receive his punishment (Joshua 7.16-26), and the Glory of God remains untouched. Mutatis mutandis, to the technical, political, organizational, and to the management system of a corporation, must apply the penalty for deviation from the planned indicators, without modifying the penalty system and its benchmarks during the planning period. The latter, not being an absolute entity, such as divinity, will be updated after a longer time frame than the planning period in order not to corrupt how the indicators are being analyzed. For these reasons, for example, the rectification in November of the revenue and expenditure budget planned for the current year in a joint-stock company is at least immoral because it covers the management’s impotence to achieve the planned indicators. Managers must be obliged to achieve the planned indicators and not the other way around, by adapting the indicators to their weak managerial capacity. If, moreover, managers are rewarded for having realized the modified indicators by degrading them before the end of the planning period, corruption is obvious.