Planificarea strategica peste generatii

Se intampla deseori ca politicile si mai ales, planificarea strategica sa fie elaborata sub presiunea  evenimentelor incerte sau aflate in curs de desfasurare. Chiar si spatiul geografic de referinta este limitat la vecinatatea apropiata. Ca urmare, deciziile strategice sufera de un provincialism acut si se perimeaza foarte repede in timp. Aceasta situatie este amplificata mai ales cand se consulta prin chestionare diferiti actori socio-economici asupra problemelor strategice respective.

Se constata ca alterarea  deciziilor strategice depinde mai ales de generatia din care fac parte factorii de decizie. Au existat  generatii care au continuat politica  generatiilor anterioare, dupa cum au existat generatii care au abordat cu agresivitate rezultatele trecute. Este binecunoscuta, de exemplu, cererea generatiei de dupa 1989, de a se astupa cu pamant Canalul Dunare-M.Neagra. Pentru fiecare generatie, a trai este, asadar, o indeletnicire cu doua dimensiuni: a primi cele traite (idei, valorizari, institutii etc.) de generatia precedenta si de a da curs liber propriei spontaneitati (J.O.y Gasset). Se poate spune ca in planificarea strategica trebuie sa se considere orizonturi mari de timp, dar si incursiuni adanci in trecut. Cu alte cuvinte, trebuie identificate obiectivele si criteriile strategice ce strabat mai multe generatii, adica trebuie identificati invariantii de care sa se tina seama in construirea politicilor de dezvoltare in viitor. Astfel de invarianti se bazeaza in primul rand pe nevoile umane, printre care, mobilitatea, siguranta, confortul, bunastarea etc., sunt esentiale.

Cu aceste armonici fundamentale interactioneaza variatiile specifice fiecarei generatii care trebuie sa evite riscul de a se impotmoli in cerintele locale si acute ale actorilor logistici. Pe de alta parte, exista obiective si proiecte care se realizeaza de-a lungul mai multor generatii. Si-n aceste cazuri este necesara armonizarea strategiilor si conceptelor specifice fiecarei generatii. Nu este vorba doar de simpla aplicare a principiului subsidiaritatii, ci de a urmari coerenta strategica a trendului pe termen lung, a defini obiectivele strategice, a stabili institutiile, modelele si metodele adecvate de planificare strategica.

Trebuie rezolvate, cel putin problemele:

–          identificarea si caracterizarea generatiilor de decidenti;

–          completarea bazelor de date cu date comparabile din diferite perioade de timp;

–          identificarea obiectivelor strategice din trecut si a corelatiilor specifice;

–          realizarea de noi modele socio-economice care sa depaseasca domeniile strict tehnice, intrand mai mult in social;

–          prognoza nevoilor umane si a obiectivelor viitoare.

Printr-o matrice sociologica pot fi vizualizate conexiunile logistice dintre actorii logistici x_j din X: administratiile de infrastructura, operatorii, expeditorii, centrele logistice, producatorii, consumatorii, angrosistii, detailistii, inclusiv autoritatile publice locale, nationale si europene etc. Multimea de valori de pe fiecare rand S_i al matricei descrie legaturile dintre utilizatorul i si ceilalti utilizatori j = 1, …, n, ceea ce se poate reprezenta geometric printr-un simplex S_i. Multimea simplexelor S_i, i=1, …, n formeaza un complex simplicial KX_log al legaturilor logistice definite pe multimea X, modeland legaturile structurale dintre actorii logistici.

Similar, poate fi definit complexul simplicial KX_afinitate care exprima mentalitatea si conceptiile generatiei din care fac parte utilizatorii, inclusiv decidentii. Construind un model de dinamica poliedrala pe complexele simpliciale, avand conectivitati variabile in timp, poate fi stabilita o dinamica simpliciala comandata prin care pot fi planificate, implementate si evaluate strategii de dezvoltare a sistemului respectiv intr-o anumita zona, luand in considerare un reper strategic de referinta (UE) si utilizand anumite instrumente institutionale.

Dinamicitatea modelului este influentata de evolutia mentalitatii generatiei care elaboreaza planificarea strategica, mentalitate care este instruibila prin training, dar care poate fi corectata si prin reglementari stabilite la un nivel superior de decizie. O decizie referitoare la modelul decizional n- dimensional poate fi elaborata corect intr-un spatiu (n+1) – dimensional (de exemplu, Ro fata de UE), adica este necesara marirea geometriei decizionale pentru a se evita efectul de lampadar, provicialismul decizional.