Skip to content

Pareidolia in behavioral archetypes

Pareidolia is a phenomenon defined as an illusion or misinterpretation. It consists in perception of a psychological inertia used as a benchmark to cover the missing elements by interpolation of external stimuli as being significant and interpreting them as familiar known objects. The perceived stimuli are often random and obscure, but they are perceived as clear and precise. Its etymology comes from the Greek para meaning besides, with, alongside, and eidolon, nickname from eidos, which means image. It is a side effect of human brain generated as a need to recognize with high speed some common objects like human faces. It is a kind of instinct, as shown somewhat the images foreshadowed. The same error could it happens in a system with artificial intelligence which, in the absence of complete information, can achieve interpolation on existing ones, resulting a configuration comparable only with experience to date. This may be different from reality. Pareidolia distort the behavior of both the people and of the organizations and institutions that are actually structures animated by people. The effects can be seen from the insignificant events, reaching the complexes events with respective consequences. For example, an explosion during welding work in the engine room of a ship under repair, a TV reporter which transmitted onsite, presented the accident as being a result of carelessness use of gas cylinders in the kitchen. In his mind could not be otherwise. Worse is when the confusion occurs on a large scale, between which means policy and strategy, between strategy and project, between the authority and administration, between the concepts of transport, confusion between European regulations and those found nationally, they the latter adopted sometimes only by mimicry. Often civil servants consider citizens as ‘slaves’, their will remaining according to the old archetype, forgetting that the public servant, by definition, serve the citizens. On the other hand, a ready mind can recognize or detect on organizational or behavioral configuration, another scheme, innovative, which could be better. Pareidolia may be useful in identifying potential standard configurations in a first approximation, followed by their compulsory analysis.

Advertisements

A young man has a wave function attached, which collapses when he becomes aged

A young man is a quantum system. His condition can be known with a certain probability expressed by a wave function depending on many variables. He still has not chosen life path from the many variants that exist, its value system is not well defined, the objectives to be achieved in the short and long term are not clear. He still searching an area in which to excel. His personality is not well defined. He has many questions, is always dissatisfied, emotionally unstable. Even his health is unpredictable. In time, one of these variables for instance, known as measurable, collapses, meaning become constant and defines respective criteria of the individual, thus decreasing indeterminacy of his state. As time passes, more and more variables become constants. Finally, when man is mature, his wave function has collapsed. Only now man may be known because is well defined and has predictable behavior. This quantum approach is useful in human resource management in dynamic perspective to achieve optimal results for all stakeholders: employers, employees, society etc.

Sistemul L

Un sistem L constă dintr-un ansamblu de date ce permite trecerea de la un șir de simboluri la altul, înlocuind fiecare simbol cu un alt șir de simboluri. Conceptul de sistem L a fost creat în 1968 de matematicianul Aristid Lindenmeyer. Prin acesta pot fi modelate probleme precum extinderea europeană, globalizarea, dezvoltarea tehnologică, diseminarea unei tehnologii sau epidemiile, proiectarea unor strategii de dezvoltare etc. Un sistem L pleacă de la un alfabet de simboluri din care se formează cuvinte, șiruri de simboluri, conform unor reguli prestabilite, numite și reguli de producție prin care se generează un nou cuvânt din fiecare simbol deja existent în generația actuală (precursoare). Rezultă astfel, o nouă generație de cuvinte care conțin simboluri din alfabet într-o anumită ordine. În funcție de regulile de producție, frecvența și distribuția anumitor simboluri în generația de la iterația sau de la momentul t, de exemplu, pot fi mai mici sau mai mari. De exemplu, procesul de armonizare legislativă națională A cu cea europeană B, începând din starea inițială A (axioma), se poate realiza de la o etapă la alta, cu setul de reguli: A → AB; B → B.

Rezultă etapele de armonizare:

A

AB

AB B

AB B B

Se observă că, în această strategie, legislația europeană indigenizată devine rapid predominantă în timp. Similar, pot fi construite reguli de producție distribuită în teritoriu, astfel încât fiecare generație a sistemului L să reprezinte un anumit mod de diseminare a unei strategii de dezvoltare economică în teritoriu. In esență, atingerea unui punct (europenizarea sa, de exemplu) îl transformă, după un timp, în centru activ generator de noi extinderi. În ambele cazuri, regulile sunt considerate uzual, de natură fractală, dar am putea realiza și reguli dedicate unor situații și locuri anumite sau care sunt valabile la un moment dat. Aplicarea regulilor de dezvoltare economică într-un teritoriu anume, de exemplu prin aport de investiții străine, poate modela dezvoltarea tehnologică intensivă a teritoriului respectiv, exprimată prin aglomerarea într-un spațiu finit a simbolurilor ce reprezintă înalta tehnologie.

Să nu uităm armăsarii noștri

Majoritatea mănăstirilor de la Muntele Athos au fost construite de țările române (Moldova, Țara Românească), prin domnitorii acestora și marile familii boierești, fiind apoi refăcute tot de ei după desele jafuri ale năvălitorilor, reparate și susținute financiar cu materiale și meșteri. La fel s-a întâmplat și cu lăcașurile de cult din Israel. Cei mai destoinici au fost Ștefan cel Mare, Alexandru cel Bun, Neagoe Basarab, cei din familiile Brâncoveanu, Mavrocordat, Cantacuzino etc. Oare de ce nu sunt făcute cunoscute aceste fapte atât intern, cât și internațional, de către instituții precum BOR, MAE, cei de la Învățământ, Cultură și Culte, Turism? Eforturile făcute de țările române au fost imense, cu prețul nerealizării unor mari construcții interne comparabile cu cele din alte țări: catedrale, universități, căi de comunicații etc. În timp ce alții își ridică orice fleac la rang de realizare epocală, noi ni le trecem sub tăcere, lăsându-i pe alții să și le asume. Adică, alții fac din țânțar armăsar, iar noi facem din armăsar gloabă. Dreptu-i oare?

Blind spot

The concept of blind spot can be used to define a category that contains neglect of some factors, omissions, fixed ideas, wedged in the project, routine, resistance to change, lack of creativity in general, managers surprised by the evolution of realities (in while managers does not see them because they placed or have been placed in the blind spot, the events follow each other too quickly, events about which managers are not informed in a timely manner or not know how to interpret indicators received and react appropriately). Blind spot has high entropy and reduced information, that is a result of ignorance on a particular phenomenon, system or process at a specific time. It follows that it can be reduced by reducing entropy (transforming it into information), that is, by increasing the knowledge, training, networking, organizational and managerial restructuring (BPR – Business Process Reengineering), ITC etc. Treating blind spot has as consequences introducing of new marketing solutions, policies and strategies of individuals and authorities, encouraging intermodal transport, developing and promoting sustainable mobility, and even education of market demand.

Unghiul mort

Conceptul de unghi mort poate fi utilizat în definirea unei categorii care să conțină fapte de neglijare a unor factori de influenţă, omisiunile, ideile fixe, înţepenirea în proiect, rutina, rezistenţa la schimbare, lipsa de creativitate în general, managementul surprins de evoluţia realităţilor (în timp ce managementul nu le vede pentru că le-a plasat sau i-au fost plasate în unghiul mort, evenimentele se succed prea repede, evenimente despre care, managerul nu este informat în timp util sau nu știe să interpreteze indicatorii primiți și să reacționeze adecvat). Unghiul mort are entropie mare și informație redusă, adică este un rezultat al ignoranței asupra unui anumit fenomen, sistem sau proces la un anumit moment. Rezultă că el poate fi redus prin reducerea entropiei (transformând-o în informație), adică, prin sporirea cunoștințelor, instruire, punere în rețea, restructurare organizațională și managerială (BPR), ITC etc. Tratând unghiul mort se introduc noi soluții în marketing, în politicile şi strategiile individuale şi ale autorităţilor, în încurajarea intermodalităţii transporturilor, în dezvoltarea şi promovarea mobilităţii durabile și chiar în educarea cererii din piață.

Despre longevitate

Cu cât orizontul de cunoaștere este mai mare, mai profund, mai depărtat în Univers, cu atât longevitatea ființei respective este mai mare. Este o problemă de densitate a evenimentelor percepute, de viteză a devenirii, de relativitate. De exemplu, o gâză trăiește evenimentele imediate, pe când un om luminat trăiește evenimentele previzional și selectiv, reținând anumite jaloane și nu detaliile. Rezultă imediat deosebirea dintre politicienii preocupați de lucruri mărunte aflate în proximitate, certuri și intrigi de alcov, față de bărbații de stat preocupați de strategii de dezvoltare și politici de interes național pe termen lung.