Skip to content

Dezvoltarea ca suită de divizări

June 25, 2017

Dezvoltarea poate fi considerată o succesiune de dihotomii clasificatoare ca într-o structură arborescentă. O succesiune de “despărțiri”, așa cum Ricoeur întelege evenimentul creației, prin separații succesive (apă-uscat etc.), se introduce ordine în haosul inițial (Facerea I, 4). La fel sunt descoperirea adevărului realizat de Creator și dezvăluirea semnificațiilor Cuvântului absolut (Ioan 1). Momentul fiecărei separări vine atunci când sistemul este matur. Procesul de separație succesivă, de creație – în cazul Creatorului, de descoperire – în cazul omului, este legat de creștere și dezvoltare. Așa se realizează și reproducerea. La scară mică, o organizație care a crescut prea mult, se divide sau, cel puțin, se reorganizează. Un mod de transport care s-a dezvoltat și diversificat foarte mult, generează prin separare, divizare, ramificare, alte moduri de transport. Se poate considera o analogie cu diviziunea celulară în creșterea și sporirea complexității unui sistem. Urmare a separațiilor succesive, sistemul global devine tot mai complex pentru că este mai divers, iar între părțile separate apar relații de cooperare, competiție, integrare, sinergie etc. În cazul transporturilor, relații de multi-, inter- și co-modalitate, logistică etc. Suita de “despărțiri” fundamentează și divizarea firmelor, separarea și externalizarea activităților, înlocuirea vechiului sistem cu o mulțime de sisteme relaționate între ele. Interrelaționarea este mai eficientă ca “înzidirea” sistemelor într-un singur sistem. Relaționarea sistemelor separate este mai eficientă față de ierarhizarea compartimentelor lipsite de independență. Este mai eficient circuitul apei în natură (relația dintre apă și uscat) față de un sistem de tip stază comună apă-uscat (mlaștină). Orice interdicție deschide alternativele supunerii și nesupunerii. De la Cioran poate fi considerat principiul individuației, intrarea haosului în diferențiere și-n cronologia diferențierii, pentru a modela începutul dezvoltării unei noi științe, cum este și cea a logisticii. Dupa cum Cioran susținea filozofia practicată în aer liber, în grădini, în natură, acasă, în locul filozofiei de catedră, se poate concepe un sistem de training in situ pentru transporturi și logistică. Adică, se predă, de exemplu, un curs de teoria intermodalității, într-o platformă intermodală etc. Există deja astfel de școli (cea de medicină, formarea prin inserție în management, în învățarea unei limbi străine …). Deosebirea dintre ființele și lucrurile aflate pe diferite niveluri de complexitate și dezvoltare, după criteriul limbajului utilizat constă în complexitatea și cunoașterea transmise, de exemplu, prin metoda despărțirii. Un câine “spune”, când hoțul sparge ușa clădirii pe care o păzește, că atentează cineva la securitatea existenței sale (hrană, apă, adăpost). O ființă mai inteligentă continuă să cunoască, prin “despartiri”, că documentele furate, materializate, înseamnă război, boli, impacturi asupra vieții, modificari genetice etc. În problema alegerii sunt cunoscuți algoritmii de tip B&B prin care se caută drumul spre soluția cât mai apropiată de cea optimă. In teoria cunoaşterii şi alegerea prin “despărţiri”, este utilă axioma de separare a lui Hausdorf: pentru orice doua elemente p şi q din T, există mulţimi disjuncte deschise X şi Y, astfel încât p este inclus în X şi q este inclus în Y. Axioma este satisfăcută într-un spaţiu topologic. Rezultă că, pentru a fi găsite p şi q, trebuie efectuate separări de spaţii X şi Y până se ajunge la p şi q. Ceva asemănător exprimă și axioma lui Arhimede: pentru două numere a şi b naturale oarecare, dacă a > o, există un n astfel încât: a . n > b. Iar axioma alegerii, spune: dacă S este un sistem de mulţimi nevide, atunci există o mulţime A care are exact un element în comun cu fiecare mulţime S din S. Seriozitatea vorbirii omului care este și plăcut lui Dumnezeu este “Ci cuvântul vostru să fie da, da, nu, nu, iar ce este mai mult decât acestea este de la cel rău” (Matei 5.37). Aceasta sugerează și relațiile umane bune care înseamnă da sau nu, fără a fi nevoie de insistări, lămuriri, reveniri, pentu a face treaba pentru care deja s-a convenit.

Advertisements

From → Theo-Systems

Leave a Comment

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: