Skip to content

Globalizare sau Prostie?

March 30, 2012

Politica si strategia turismului, la nivel national si local, se realizează în functie de călătoriile ministrului, ale primarilor, ale unor persoane pe care i-au gasit banii etc. Revenirea in tara dupa plimbarea vreunuia dintre ei în Thailanda, Madagascar, Brazilia etc., este urmată de plantarea de palmieri, spectacole cu femei încinse cu frunze si altele de acest fel. Asa se face ca, obiecte si obiceiuri traditionale care sunt autentice si interesante in tarile lor de origine, sunt transformate in caraghioslacuri in locurile unde sunt imitate.

Similar stau lucrurile si in alte domenii, dintre care, foarte grave sunt cele de natura socio-economica. Lipsa unei gandiri strategice bazata pe continuitate si progres, este suplinita prin mimetisme halucinante. Chiar si in domenii care par minore, cum sunt problemele domestice, se ajunge la situatii aberante: bone thailandeze sau filipineze, aduse de la distante de mii de km, vietati exotice de companie etc. Deseori poti vedea persoane care se fandosesc spunand ’m-am focusat pe multe target-uri’, ’dupa ce ies de la hair stylist, trec si pe la shoe designer’, ’am un job nou’ etc.

Singurele domenii care continuă traditiile sunt acelea unde sunt implicati intelectualii, cum este cazul culturii. În rest, ignoranta, prostia, infatuarea si alte asemenea, sunt deja catastrofale pentru comunitate.

Ce se poate spune unei persoane care justifica astfel de aberatii comportamentale prin globalizare? Parafrazand pe Moromete, i-am putea spune: Du-te d-acilea!

Advertisements

From → Swirls

2 Comments
  1. George Naumof permalink

    Daca veti avea curiozitatea si rabdarea sa cercetati originea fiecarui cuvant uzitat in limba romana veti constata ca aceasta limba de-o vorbim noi, contemporanii secolului 21 d. C.,a imprumutat cuvinte de la zeci de alte popoare. Peste fondul latin (dupa unii comun cu cel dac) au fost cooptate cuvintele popoarelor migratoare, in special slavii, bulgarii, pecenegii, cumanii etc. Vorbim, auzim, scriem latineste dar citim din slava. Avem familie, femeie/muiere latinesti, dar barbat si iubim slave.
    Apoi au venit peste aceste locuri popoarele “civilizatoare” hunii, turcii, grecii; asa avem oras, vama, munca de la unguri, odae, cat, habar, toptan, derea, bageac, chiftea etc de la turci sau filantrop, siderurgie, filosofie etc de la greci. Apoi sau dus unii de-ai nostri peste nemti sau peste francezi si s-au intors cu mester, foraiber, oberliht, halta, pantalon, cartof, otel etc, respectiv: ordefuri, foitaior, mersi, garderob, pandispan, flamboiant, filfizon, vizavi, apropo si alte cateva sute sau mii de cuvinte, luate ca atare sau stalcite dupa priceperea vorbitorilor.
    Acum a venit vremea influentei limbii engleze, iar poporul contemporan este la fel de receptiv in implantarea cuvintelor care nu au corespondent direct in limba romana, dar si in amplificarea listei neologismelor cu rol de sinonime.
    Nimic nou sub soarele de peste teritoriul daco-getilor: versatilitate, cameleonism, capul ce se pleaca, sabia nu-l taie, ai nostri vin, ai nostri pleaca si sa moara capra vecinului care nu stie ce inseamna trend.

    Cu deosebita stima,
    G. Naumof

  2. Nu ma refeream la neologisme si nici macar la barbarisme, faza lor premergatoare; ci, printre altele, faceam aluzie la utilizarea intr-un mod nepotrivit si abuziv a cuvintelor dintr-aiurea in locul cuvintelor deja existente in limba romana si care exprima mult mai bine intelesul ce se doreste a fi transmis. Ilaritatea unui astfel de comportament sporeste mai ales cand se intrevede la persoana respectiva, fie o pretiozitate care suna ‘ca nuca in perete’, fie saracia bagajului de cuvinte, prostia si alte insusiri similare ce pot fi exprimate prin diferite cuvinte, printre care, culmea ironiei, unele sunt neologisme. Necunoasterea nu ar trebui sa fie acceptata ca motivatie pentru a chinui limba romana si pe milioanele sale de vorbitori. Sa-i lasam pe specialisti, pe filologi, sa ne imbogateasca vocabularul, iar pe cei amintiti mai sus sa-i indemnam sa ia drumul scolii.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: